PNL Agigea

05/05/2026

𝗥𝗲𝘁̗𝗲𝗹𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗶𝗱 𝗿𝗲𝘃𝗶𝗻 𝗱𝗮𝗰𝗮̆ 𝗺𝗼𝘁̗𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲: 𝗿𝗲𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶, 𝗶̂𝗻 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝗼𝗹 𝗱𝗲 𝗮 𝗳𝗶 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁𝗮̆.

Alexandru Muraru, deputat si vicepreședinte PNL: ❗️ Decenii la rând, PSD a transformat administrația publică într-un sistem de recompense politice — posturi create pentru oameni de partid, instituții înființate ca să justifice numiri, bani publici cheltuiți pe un aparat de stat care servea rețelele, nu cetățenii.
🔻Acest sistem a crescut organic, guvernare după guvernare, până când a devenit atât de adânc înrădăcinat încât părea imposibil de atins. Guvernul premierului Ilie Bolojan a început să-l dezmembreze — nu prin declarații, ci prin decizii concrete care elimina sinecuri și risipa bugetară din instituții.
⛔️ PSD nu poate accepta asta. Dacă moțiunea trece, aceleași rețele revin să ocupe teritoriul pierdut, iar reforma administrației publice se oprește înainte să fi prins rădăcini.

De aceea moțiunea trebuie respinsă.

03/05/2026

Ilie Bolojan rămâne. Guvernarea merge mai departe. îl susține ferm pentru a continua toate reformele necesare.

13/03/2026

„Întinde-te cât te ține plapuma” e o regulă de bun simț. Mai puțin pentru socialiștii de caviar, care ne spun că bugetul public e un sac fără fund. Poate pentru ei.

13/03/2026

Ilie Bolojan, prim ministrul României și președintele PNL: " Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget. Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare.

Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări.

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an.

1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului

Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei.

Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți.

Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.

2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor

În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce?

Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene.

Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.

Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.

Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.

3. Costul ridicat al dobânzilor

O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.

În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani.

4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației

Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor.

Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei. Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni.

5. O economie mai sănătoasă pe termen lung

Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private.

Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente.

Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani."

13/03/2026

Bogdan Hutuca , deputat PNL Constanta: "💰Bugetul pentru 2026 este construit într-un an complicat, marcat de presiuni externe și interne. România trebuie să reducă deficitul bugetar spre 6% din PIB și, în același timp, să asigure resursele necesare pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile europene și cele guvernamentale.
📈În acest an, se preconizează ca investițiile publice să crească semnificativ, atingând un nivel record de peste 165 miliarde de lei, dintre care 105 miliarde lei provin din fonduri europene (+35% față de 2025). Autoritățile locale primesc 88 miliarde lei, iar alocările pentru PNRR și pentru politica agricolă și de coeziune cresc considerabil. În același timp, cheltuielile sociale și cele de personal rămân sub control, iar gestionarea responsabilă a datoriei publice consolidează credibilitatea României pe plan internațional.

📌Le atrag atenția colegilor din coaliție, în special celor din Partidul Social Democrat, că, din rațiuni electorale, politizarea acestui buget ar putea împinge deficitul României într-o zonă dificil de controlat. Avem însă șansa, prin acest buget, să stabilim o direcție responsabilă: investiții, disciplină fiscală și accelerarea absorbției fondurilor europene, pentru dezvoltarea României pe termen mediu."

💰Bugetul pentru 2026 este construit într-un an complicat, marcat de presiuni externe și interne. România trebuie să reducă deficitul bugetar spre 6% din PIB și, în același timp, să asigure resursele necesare pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile europene și cele guvernamentale.
📈În acest an, se preconizează ca investițiile publice să crească semnificativ, atingând un nivel record de peste 165 miliarde de lei, dintre care 105 miliarde lei provin din fonduri europene (+35% față de 2025). Autoritățile locale primesc 88 miliarde lei, iar alocările pentru PNRR și pentru politica agricolă și de coeziune cresc considerabil. În același timp, cheltuielile sociale și cele de personal rămân sub control, iar gestionarea responsabilă a datoriei publice consolidează credibilitatea României pe plan internațional.

📌Le atrag atenția colegilor din coaliție, în special celor din Partidul Social Democrat, că, din rațiuni electorale, politizarea acestui buget ar putea împinge deficitul României într-o zonă dificil de controlat. Avem însă șansa, prin acest buget, să stabilim o direcție responsabilă: investiții, disciplină fiscală și accelerarea absorbției fondurilor europene, pentru dezvoltarea României pe termen mediu.

04/02/2026

03/02/2026

30/01/2026

ℹ️ PSD reușește zilnic o performanță politică stranie: dimineața guvernează, seara își cântă propriul prohod. Guvernează cu o majoritate confortabilă, dar vorbește ca și cm ar fi permanent asediat, sabotat, nedreptățit. Este o performanță politică rară să conduci țara și, în același timp, să te comporți ca o victimă constantă a propriei guvernări.

‼️ Amenință zilnic că va schimba „lăutarul”, dar, în același timp, fredonează aceeași melodie funerară. De fiecare dată când apare ideea de reducere a cheltuielilor, de eliminare a privilegiilor sau de reforme reale, începe bocetul. Un bocet lung, teatral, menit să acopere lipsa deciziilor. Reducerea cheltuielilor? Bocet. Tăierea privilegiilor? Bocet. Responsabilitate bugetară? Bocet, cu cor și acompaniament.

➡️ Această coaliție are toate pârghiile puterii, dar unii nu au curajul să le folosească, iar neputința nu este a statului, ci a celor care își sabotează deliberat propriul guvern de coaliție pentru a-și conserva privilegiile.

🤝 Prim-ministrul trebuie susținut să guverneze, fără frână pusă la orice pas, pentru că problema României nu este lipsa de putere, ci lipsa de voință politică a PSD.